Cu toții îl folosim în bucătărie, dar se pare că acest obiect nu are ce căuta în casă și iată de ce

Hârtia de copt, cunoscută popular sub numele de „hârtie pergament”, este un element de bază în bucătăriile din întreaga lume, inclusiv în România, datorită rezistenței sale la temperaturi ridicate și capacității de a preveni lipirea alimentelor de suprafețele de gătit.

Potrivit unui articol al jurnaliștilor sârbi de la Blic, parte a Ringier Media International, industria globală de hârtie de copt este evaluată la peste 960 de milioane de dolari, ceea ce subliniază utilizarea sa larg răspândită atât în gospodării, cât și în bucătăriile profesionale.

Totuși, cât de sigură este utilizarea hârtiei de copt? Această întrebare devine tot mai frecventă pe măsură ce tot mai multe studii evidențiază posibile riscuri asociate cu anumite tratamente chimice aplicate produsului.

Procesul de fabricație și riscurile asociate

Hârtia de copt este fabricată în principal din celuloză, un derivat al pastei de hârtie, care este tratată pentru a deveni rezistentă la grăsimi și umezeală. Pentru a-i conferi proprietăți antiaderente, hârtia este adesea acoperită cu un strat subțire de silicon.

Deși acest material este considerat sigur în condiții obișnuite de utilizare, la temperaturi foarte ridicate sau în cazul reutilizării, se pot elibera compuși numiți siloxani. Conform Agenției Europene pentru Produse Chimice, anumite forme de siloxani sunt clasificate drept substanțe de mare preocupare, fiind asociate cu posibile dezechilibre hormonale dacă expunerea este prelungită și intensă.

Substanțe chimice și migrarea în alimente

Cercetări publicate pe platforma Science Direct arată că anumite substanțe chimice din hârtia de copt pot migra în alimente, mai ales în cele grase sau supuse la temperaturi foarte mari. Printre acestea se numără substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS), utilizate pentru a asigura impermeabilitatea și efectul antiaderent al hârtiei.

Aceste substanțe sunt adesea denumite „chimicale eterne”, deoarece sunt foarte greu de descompus în mediul înconjurător și în organismul uman. În plus, unele hârtii pentru copt sunt albite cu clor, proces ce poate genera dioxine, substanțe chimice care se acumulează în țesuturile grase și, în caz de expunere îndelungată, pot avea efecte negative asupra sănătății.

Portalul Fudes subliniază totuși că majoritatea expunerii la dioxine provine din alimente precum carnea și peștele, iar contribuția hârtiei de copt este minimă.

Reglementări și bune practici

În Uniunea Europeană și Statele Unite, reglementările privind materialele care intră în contact cu alimentele sunt stricte. Normele stabilite de autorități precum Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) și Uniunea Europeană impun limite clare pentru migrarea substanțelor din ambalaje în alimente. Cu toate acestea, articolul din Blic evidențiază că mulți susținători ai unui stil de viață sănătos recomandă precauție, mai ales în cazul produselor care nu sunt etichetate clar ca fiind lipsite de PFAS sau alte substanțe chimice potențial periculoase.

Pentru a minimiza riscurile, este important să folosiți hârtia de copt conform instrucțiunilor producătorului, să evitați reutilizarea acesteia și să optați pentru produse etichetate fără adaosuri chimice inutile. Alternativ, puteți lua în considerare utilizarea unor suprafețe de copt din silicon sau a vaselor din oțel inoxidabil, pentru a crea un mediu mai sigur și mai sănătos în bucătărie.

Citește și următorul articol:

Prăjitura Mănăstirească, o bunătate vegană, umedă și plină de nuci, perfectă pentru postul de Crăciun